
Pigmenții adaugă culoare unui material și datează de acum 40.000 de ani. Astăzi, aproape fiecare industrie folosește pigmenți în procesele sale de fabricație.
Pigmentii diferă în opacitate, stabilitate termică, culoare, rezistență chimică și multe altele. Ele pot fi naturale, sintetice sau o combinație a celor două. Este crucial să înveți compoziția unui pigment înainte de a-l folosi pentru orice proiect.
Ce este un pigment?
Un pigment este un set de compuși cu culoare intensă. Sunt complet sau aproape insolubile în apă și reflectă lumina. Un pigment modifică culoarea luminii reflectate sau transmise datorită absorbției selective a lungimii de undă.
Pigmenții conferă produselor culoarea lor. Le veți găsi în vopsele, cosmetice, textile, artă și multe altele.
Istoria pigmentilor în producția de culoare
Pigmenții naturali precum cărbunele, grăsimile animale arse, creta și ocru au creat primele palete de culori. Ele erau compuse din cinci culori: galben, maro, negru, alb și roșu. Primul om a folosit pigmenți pentru decorațiunile corpului și pe pereții peșterilor.
Egiptenii și chinezii au descoperit mai mulți pigmenți din minerale precum azuritul, cuprul și malachitul.
În anul 3000 î.Hr., egiptenii au creat primul pigment sintetic, albastrul egiptean. Pigmentul verzui-albastru constă din nisip, minereu de cupru și var. Artiștii din paleolitic contribuie și ei la descoperirea pigmenților.
Tipuri de pigmenti
În timp ce toți pigmenții adaugă culoare unui material, aceștia provin din multe surse. Iată principalele tipuri de pigmenți.
1. Pigmenti sintetici
Producătorii produc pigmenți sintetici din produse petrochimice prin reacții chimice simple precum oxidarea. Ei pot folosi fier, plumb și alte metale în formularea pigmenților sintetici. Aceste tipuri nu conțin legături sau lanțuri de carbon.
Dimensiunea particulelor pigmenților sintetici este mai mare decât cea a compușilor organici, așa că reflectă mai multă lumină. Ca rezultat, pigmenții anorganici sunt mai opaci și mai insolubili decât omologii lor organici. Pigmenții sintetici includ pigmenți de dioxid de titan, crom și cadmiu.
2. Pigmenti naturali
Pigmenții naturali sau organici conțin lanțuri de carbon. Producătorii le obțin din plante, animale și minerale. Fabricarea pigmenților organici implică spălarea, uscarea, zdrobirea și amestecarea.
Deși au o intensitate de culoare mai mică, pigmenții naturali sunt mai puțin toxici decât pigmenții anorganici. Unii producători le combină cu substanțe chimice pentru a face pigmenți organici sintetici. Acestea includ azo-pigmenți, diazo-pigmenti, pigmenți de colorare acidă, alizarina, ftalocianina și chinacridona.
3. Pigmenti metalici
Pigmenții metalici apar în mod natural și tind să fie uscați. Ele constau din metale și minereuri minerale, cum ar fi aluminiu, zinc și cupru. Producătorii le prelucrează prin pulverizare și amestecare.
Pigmenții metalici sunt obișnuiți în acoperirile auto și în unele produse cosmetice.
4. Pigmenti industriali
Pigmenții industriali sunt pigmenți organici sau anorganici sub formă de pulbere. Sunt amestecate cu rășini sau vopsele pentru a oferi culoare, durabilitate și rezistență la coroziune. Pigmenții industriali sunt, de asemenea, disponibili în alte forme, inclusiv lichide, granule, ceară, pelete și așchii.
Pigmenții industriali sunt coloranți pentru băuturi, alimente, hârtie, materiale plastice și produse farmaceutice.
Rolul pigmentilor în producția de culoare
Pigmenții din pulbere uscată se combină cu un liant pentru a da unui material culoarea sa caracteristică. Sunt coloranți în picturi, cosmetice, cerneluri și diverse industrii.
Arta
Vopselele folosite în lucrări de artă constau din pigment și lianți. Pigmenții diferă în ceea ce privește rezistența culorii, timpul de uscare și intensitatea culorii. Lianții țin pigmenții împreună și formează o peliculă pe suprafața aplicată.
Artiștii folosesc pigmenți în culori monocromatice pentru pictura abstractă. Creează armonie și echilibru. De asemenea, artiștii amestecă pigmenți pentru a crea diferite nuanțe. De exemplu, amestecarea pigmenților galbeni și albaștri dă culoarea verde.
Aplicații industriale
În industria textilă, pigmenții colorează fibrele sintetice și naturale. Sunt filate în fire sub formă de pelete, cunoscută sub numele de vopsire în soluție. Vopsirea prin soluție este mai durabilă decât vopsirea tradițională, care utilizează energie, substanțe chimice și apă.
Alte aplicații industriale includ colorarea săpunului, materialelor plastice, hârtiei, lemnului, metalului și multe altele.
Produse cosmetice
Industria cosmetică folosește pigmenți pentru a face produse de îngrijire personală, cum ar fi săpunurile și cremele de corp. Pigmenții organici care conțin coloranți azoici, lacuri și substanțe botanice sunt obișnuiți în formulările cosmetice. În timp ce unii pigmenți și lacuri azoice sunt dăunătoare pielii, substanțele botanice sunt sigure și non-toxice.
Principalele considerații atunci când alegeți un pigment
Pigmenții de culoare diferă în opacitate, stabilitate termică și chimică, rezistență la nuanță și multe altele.
Opacitate
Pigmentii cu putere de culoare mai mare sunt mai opaci. Pigmenții anorganici au o opacitate ridicată, spre deosebire de pigmenții organici.
Materialele cu pigmenți organici permit luminii să treacă. Pigmenții organici sunt potriviți pentru ochelari, în timp ce anorganicii sunt eficienți pentru vopsele și acoperiri.
Stabilitate termică
Pigmenții organici și anorganici rezistă la decolorare și deteriorare atunci când sunt expuși la temperaturi ridicate. Dar pigmenții anorganici au o stabilitate termică mai bună în lumina soarelui și căldură extremă.
Rezistență chimică
Pigmenții au nevoie de inerție chimică pentru a rezista la degradare prin expunerea la substanțe chimice. Puteți găsi pigmenți inerți în vopsele, acoperiri, izolații pentru cabluri și cerneală. În timp ce pigmenții organici au rezistență chimică ridicată, nivelul de rezistență variază în pigmenții anorganici.
Puterea de nuanță
Pigmenții organici au o rezistență de nuanță mai mare decât omologii lor anorganici. Cu astfel de pigmenți, aveți nevoie de cantități mici pentru materialele de colorare. Această calitate face din pigmenții organici coloranții standard pentru materiale plastice și rășini.
Dispersia
Deoarece pigmenții vin în forme solide, au nevoie de umezire pentru a-i face aplicabili pe suprafețe. Dispersarea lor în medii lichide asigură stabilitatea și previne reaglomerarea. Există agenți de dispersie pentru pigmenți specifici. Sunt potrivite pentru formulări de cerneală și vopsea.
Toxicitate
Pigmenții anorganici care conțin plumb, cadmiu, cobalt și mangan sunt toxici. Astfel de pigmenți sunt nesiguri pentru inhalare și provoacă reacții alergice pe piele. Unii pigmenți metalici sunt, de asemenea, cancerigeni și nu sunt aprobați pentru utilizare. Verificați pigmenții certificați de FDA în alimente, produse cosmetice și medicamente.
Viteza luminii
Pigmenții anorganici au o rezistență ridicată la decolorare cu expunerea la lumină. Pigmenții organici de înaltă performanță sunt, de asemenea, rezistenți la lumină, ceea ce variază în funcție de fiecare tip.
Culoare
Pigmenții sunt disponibili într-o mare varietate de nuanțe. În timp ce pigmenții organici sunt mai strălucitori, ei sunt mai puțin durabili decât tipurile anorganice. Pigmenții anorganici sunt cunoscuți pentru puterea lor excelentă de acoperire și durabilitate.
Solubilitate
Deoarece pigmenții sunt insolubili, se folosește un mediu lichid (vehicul) pentru a-i face să se disperseze. Exemple de vehicule pigmentare includ ulei de in, alcool, eteri de glicol și multe altele. Pentru vopselele pe bază de apă sau latex, apa servește drept vehicul.
Considerații de sănătate și siguranță pentru pigmenti
Folosiți echipament individual de protecție atunci când manipulați pigmenți. Expunerea la pigmenți uscați prezintă un risc de inhalare a contaminanților metalici și a substanțelor chimice. Majoritatea pigmenților metalici sunt cancerigeni și prezintă riscuri pentru sănătate atunci când pătrund în plămâni.
Verificați Fișa cu date de securitate a materialelor (MSDS) pentru identificarea pigmenților și instrucțiunile de manipulare în siguranță. Când amestecați pigmenți uscați, utilizați o hotă pentru a evita inhalarea prafului de pigment.
Dacă vă place pagina noastră, vă rugăm să distribuiți prietenilor tăi & Facebook